Drepturile patrimoniale ale asociatului retras din societate

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

Secţia a II-a civilă

Decizia nr. 3802/2013

Ședința publică de la 7 noiembrie 2013

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 25 ianuarie 2011 pe rolul Tribunalului Comercial Argeș, reclamanta D.G. a chemat în judecată pe pârâții D.A.V. și SC A.M.C. SRL solicitând să se stabilească retragerea sa din societatea comercială mai sus - menționată, precum și stabilirea drepturilor care i se cuvin pentru părțile sale sociale, urmând ca pârâții să fie obligați la plata acestora.

Reclamanta a arătat că împreună cu pârâtul, soțul său, au constituit SC A.M.C. SRL în care potrivit actului constitutiv deține 40 % din capitalul social, iar soțul 60 % din același capital.

Datorită unor neînțelegeri, cei doi se află în proces de divorț și pe fondul acestuia au apărut neînțelegeri și în societate.

Pârâții au formulat cererea reconvențională și au solicitat ca în temeiul art. 222 lit. d) din Legea nr. 31/1990 să se dispună excluderea reclamantei din societate.

Prin sentința nr. 1767 din 16 noiembrie 2011, Tribunalul Comercial Argeș a admis cererea formulată de reclamantă, așa cum a fost majorată câtimea pretențiilor, a luat act că reclamanta s-a retras din calitatea de asociat la societatea pârâtă, fiind obligați pârâții să plătească reclamantei suma de 742.099 lei, cu titlu de drepturi ce i se cuvin în urma retragerii din societatea pârâtă; a fost respinsă cererea reconvențională a pârâților ca neîntemeiată și obligați aceștia să plătească reclamantei suma de 12.437 lei, cheltuieli de judecată după compensare.

Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut următoarele:

Potrivit art. 226 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, în caz de neînțelegere între asociați, drepturile asociatului retras vor fi stabilite de instanța de judecată.

Aceste drepturi nu pot fi însă mai mici decât cele cuvenite asociatului exclus.

Potrivit dispozițiilor art. 224 din Legea nr. 31/1990 asociatul exclus are dreptul să primească o parte din beneficiile societății și echivalentul bănesc al patrimoniului acesteia egal cu cota sa de participare la capitalul social.

Potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză, reclamantei i se cuvine suma de 236.508,82 lei cu titlu de profit și suma de 505.591 lei cotă din patrimoniul societății.

Cu privire la cererea reconvențională, aceasta a fost respinsă ca neîntemeiată, întrucât reclamanta s-a retras din societate cu acordul pârâtului.

Impotriva acestei sentințe a declarat apel D.A.V. și SC A.M.C. SRL, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând schimbarea în parte a hotărârii atacate, în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale a pârâtului D.A.V. și schimbării în parte a sentinței sub aspectul sumelor cuvenite reclamantei.

În apel s-a efectuat o nouă expertiză contabilă.

Prin decizia civilă nr. 75/2012 din 5 octombrie 2012, Curtea de Apel Pitești a admis apelul declarat de apelanții - pârâți D.A.V. și SC A.M.C. SRL, a schimbat în parte sentința în sensul că a obligat pe apelanții - pârâți să plătească intimatei - reclamante suma de 261.207,5 lei, reprezentând drepturi ce i se cuvin ca urmare a retragerii din societate; a menținut în rest sentința; a obligat pe intimata - reclamantă să plătească apelanților pârâți jumătate din cheltuielile de judecată în apel, respectiv 2.879 lei.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea de Apel Pitești a reținut următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 136 C. proc. civ., excepțiile de procedură care nu au fost propuse prin întâmpinare sau la prima zi de înfățișare nu vor mai putea fi invocate în cursul judecății, afară de cele de ordine publică, care pot fi invocate în cursul procesului în cazurile și în condițiile legii.

Apelanții - pârâți nu au invocat nici prin întâmpinare și nici la prima zi de înfățișare excepția lipsei calității procesuale pasive și raportat la faptul că această excepție nu este prevăzută de dispozițiile art. 158 - 166 C. proc. civ. ca făcând parte din categoria excepțiilor de ordine publică, apelanții - pârâți sunt decăzuți din dreptul de a invoca această excepție direct în apel, situație față de care această critică va fi respinsă.

Potrivit dispozițiilor art. 226 din Legea nr. 31/1990, asociatul în societatea cu răspundere limitată se poate retrage din societate pentru motive temeinice, iar instanța judecătorească va dispune în cazul în care asociații nu se înțeleg cu privire la structura participării la capitalul social al fiecărui asociat cât și asupra drepturilor asociatului retras cuvenit pentru părțile sociale.

Potrivit dispozițiilor legii, efectele retragerii din societate sunt similare excluderii asociatului pentru care, la art. 224 din Legea nr. 31/1990, s-a prevăzut că răspunde de pierderi și are dreptul la beneficii până în ziua excluderii sale, însă nu va putea cere lichidarea lor până ce acestea nu sunt repartizate conform prevederilor actului constitutiv, fără a avea dreptul la o parte proporțională din patrimoniul social.

Drepturile patrimoniale ale asociatului retras din societate se calculează în raport de valoarea reală a activelor și pasivului de la data retragerii.

Raportat la aceste dispoziții legale, prima instanță a pronunțat o soluție nelegală cumulând în mod greșit dividendele pretinse de către intimata - reclamantă cu cota - parte care i s-ar cuveni din patrimoniul societății.

Expertul cauzei a stabilit că suma ce revine intimatei - reclamante raportat la cota sa de 40 % din societate este de 231.965 lei, avându-se în vedere faptul că intimata a ridicat deja suma de 157.500 lei, ce reprezenta tot drepturi patrimoniale ale acesteia, sumă la care instanța a adăugat Vi din 58.485 lei, sumă care nu a putut fi justificată de către expertul - contabil, care a pretins că este o sumă ce rezultă din contabilitatea societății, fără alte justificări legale.

Impotriva acestei decizii, precum și a încheierii din 29 iunie 2012 a declarat recurs reclamanta R. (D.) G., criticându-le sub următoarele motive de nelegalitate:

Instanța nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale.

În temeiul art. 226 și art. 228 alin. (2) din Legea nr. 71/2011, secțiile civile ale Curții de Apel Pitești au fost reorganizate, soluționarea litigiilor dintre profesioniști (fostele litigii comerciale) fiind atribuită judecătorilor Secției a II-a Civilă.

Cu toate acestea, apelul a fost soluționat de judecătorii din cadrul Secției I Civilă, astfel completul de judecată nu a fost alcătuit potrivit dispozițiilor legale.

Hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină, întrucât motivarea generică conținută de încheierea din 29 iunie 2012 nu satisface cerințele art. 268 alin. (4) C. proc. civ.

Hotărârea a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii (art. 304 pct. 9 C. proc. civ.).

În fața instanței de fond, pârâții au fost de acord cu modul în care a fost determinat profitul pe anii 2007, 2008, 2009 și cu împărțirea acestuia între asociați, realizată de expert.

Instanța de apel a încălcat dispozițiile art. 292 alin. (1) Teza I C. proc. civ., atunci când a admis motivul de apel întemeiat pe prevederile art. 67 din Legea nr. 31/1990, deși pârâții nu și-au formulat o asemenea apărare în fața primei instanțe.

De asemenea, instanța a aplicat greșit prevederile art. 226 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 și Ie-a nesocotit pe cele ale art. 224 alin. (1) din același act normativ atunci când a reținut că raportat la aceste dispoziții legale „prima instanță a pronunțat o soluție nelegală cumulând în mod greșit dividendele pretinse de către intimata - reclamantă cu cota - parte care i s-ar cuveni din patrimoniul societății".

Prin acțiune, reclamanta a solicitat și instanța de fond a acordat acesteia partea care i se cuvine din beneficii și o sumă proporțională din valoarea activelor imobiliare ale societății.

Art. 226 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, nu condiționează stabilirea drepturilor asociatului retras de existența unei hotărâri a adunării generale prin care să se determine cuantumul dividendelor.

Profitul net pe anii 2007, 2008 și 2009 nu a fost distribuit de adunarea generală și nici nu mai poate fi distribuit, astfel că instanța a fost îndreptățită să-l ia în calcul la determinarea drepturilor care se cuvin.

Se solicită în principal admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare, și în subsidiar modificarea deciziei în sensul respingerii apelului pârâților.

În cauză, pârâții D.A.V. și SC A.M.C. SRL au declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Pitești, criticând-o sub următoarele motive de nelegalitate:

Sunt invocate dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., arătându-se că în mod greșit a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului D.A.V.

Calitatea procesuală pasivă în litigiu aparține în exclusivitate societății, în patrimoniul căreia se regăsesc activele, respectiv căreia îi revine obligația de plată a dividendelor către asociați și nicidecum, asociatul persoană fizică, acest asociat nu răspunde decât în limita aportului său la capitalul social.

Excepția lipsei calității procesuale pasive este o excepție de fond, absolută și peremptorie întrucât vizează lipsa unei condiții de fond a exercițiului dreptului la acțiune.

Excepția poate fi invocată în orice stadiu al judecății, simplul fapt că această excepție nu este enumerată între cele prevăzute de art. 158 - 166 C. proc. civ. neprezentând relevanță.

Instanța a acordat în mod nelegal 1/2 din suma de 58.485 lei cu titlu de drepturi patrimoniale ale asociatului retras.

Chestiunea existenței acestei sume fără justificări legale în contabilitatea societății nu a fost niciodată pusă în discuția contradictorie a părților.

Analizând recursurile prin prisma motivelor de nelegalitate invocate, Înalta Curte retine următoarele:

În ceea ce privește critica privind necompetența funcțională a completului de judecată sau a secției, aceasta a fost invocată pentru prima dată prin motivele de recurs, în fața Curții de Apel Pitești reclamanta nefăcând nicio referire cu privire la competența funcțională de soluționare a cauzei.

În condițiile art. 159 alin. (2) C. proc. civ., aceasta poate fi invocată până cel mai târziu la începerea dezbaterilor asupra fondului.

Cu toate acestea, înalta Curte menționează că în sensul respectării competențelor funcționale, respectiv a specializării instanței față de normele tranzitorii cuprinse în Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, dispozițiile art. 223 ale Legii nr. 71/2011 conțin norme de procedură civilă de imediată aplicabilitate față de cuprinsul Codului civil.

Potrivit noilor reglementări, raporturile din speța de față sunt unele privitoare la un profesionist, fără a se mai regăsi noțiunea de comerciant specifică vechiului C. com.

Totuși, dispozițiile art. 223 impun ca, dacă prin această lege nu se prevede altfel, procesele și cererile în materie civilă sau comercială în curs de soluționare la data intrării în vigoare a Codului civil să se soluționeze de către instanțele legal învestite, în conformitate cu dispozițiile legale, materiale și procedurale în vigoare la data când acestea au fost pornite.

În speță, acțiunea introductivă de instanță a fost promovată la 25 ianuarie 2011 fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Comercial Argeș, corespondentul acestuia la Curtea de Apel Pitești, fiind Secția a II-a Civilă, de Contencios Administrativ și Fiscal.

Față de dispozițiile art. 1591 C. proc. civ. și având în vedere faptul că numai prin motivele de recurs a fost invocată excepția necompetenței funcționale a instanței, Înalta Curte apreciază că în cauză nu sunt întrunite cerințele art. 304 pct. 1 C. proc. civ.

Pe fondul cauzei, Înalta Curte reține că retragerea unui asociat dintr-o societate comercială cu răspundere limitată se poate realiza în conformitate cu prevederile art. 226 din Legea nr. 31/1990.

Retragerea face parte dintre modalitățile de încetare a raporturilor de asociere și constă în părăsirea voluntară a societății cu consecința încetării calității de asociat și a răscumpărării de către societate a părților sociale ale asociatului retras.

Drepturile asociatului retras, care se cuvin pentru părțile sale sociale, se stabilesc prin acordul asociaților. în cazul în care asociații nu se înțeleg cu privire la drepturile mai sus menționate, acestea vor fi stabilite de instanța judecătorească.

Nu există identitate între retragerea convențională a asociatului prin acordul celuilalt asociat și cesiunea tuturor părților sociale deținute de un asociat către asociatul rămas în societate.

În cazul retragerii, societatea este cea obligată la plata drepturilor cuvenite asociatului retras. în cazul cesiunii de părți sociale, asociatul cesionar are obligația de plată a prețului părților sociale achiziționate, preț care se stabilește prin negociere liberă între părți.

În speță, suntem în prezența unei retrageri a asociatului care este reclamanta recurentă, astfel că societatea este cea care are obligația de plată a drepturilor cuvenite acesteia.

Așa fiind, recurentul pârât D.A.V. nu are calitate procesuală pasivă, instanța de apel respingând în mod greșit excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului persoană fizică.

Operațiunile care se efectuează cu ocazia retragerii unui asociat sunt:

- evaluarea elementelor de activ și de pasiv prin folosirea unor metode de evaluare recunoscute de standardele internaționale de evaluare;

- determinarea capitalului propriu (activului net) pe baza bilanțului sau pe baza balanței de verificare;

- efectuarea partajului capitalului propriu (activului net) al societății comerciale, în vederea stabilirii părții ce se cuvine asociatului care se retrage, potrivit dispozițiilor legale în vigoare, în funcție de:

a) prevederile statutului sau ale contractului de societate

b) hotărârea adunării generale a asociaților, consemnată în registrul adunării generale;

c) cota de participare la capitalul social, după caz.

În speță, drepturile asociatului retras nu au fost stabilite în mod legal și ținând seama de operațiunile sus menționate.

Instanța de apel nu a stabilit în mod corect drepturile care i se cuvin recurentei - reclamante, urmare a retragerii din societate, întrucât a reținut concluziile expertizei potrivit cărora suma de 58.485 lei este o sumă ce rezultă din contabilitatea societății, fără alte justificări legale.

Pe de altă parte, s-a reținut că pârâtul - recurent a creditat societatea și că din sumele depuse de acesta au fost achiziționate mijloace fixe, iar din profiturile nerepartizate rămase la dispoziția societății nu există posibilitatea contabilă sau matematică de a se departaja contribuția fiecărei surse la achiziționarea acestora.

Drepturile patrimoniale ale asociatului retras din societate se calculează în raport de valoarea reală a activului și pasivului de la data retragerii.

Înalta Curte apreciază că este necesară efectuarea unei noi expertize contabile pentru stabilirea valorii reale a activului și pasivului societății la data retragerii recurentei reclamante din societate, urmând a se stabili drepturile ce se cuvin reclamantei în raport de cota de 40 % din capitalul social pe care aceasta a deținut-o.

Față de aceste considerente, potrivit dispozițiilor art. 312 alin. (1) și (3) C. proc. civ., Înalta Curte urmează să admită recursurile declarate împotriva deciziei și să o caseze, cauza urmând a fi trimisă spre rejudecare la aceeași instanță în vederea efectuării unei expertize contabile care să stabilească drepturile ce i se cuvin recurentei reclamante R. (D.) G. ca urmare a retragerii din SC A.M.C. SRL.

În ceea ce privește recursul declarat împotriva încheierii de la 29 iunie 2012, acesta urmează a fi respins ca nefondat, având în vedere soluția privind fondul cauzei, iar pe de altă parte faptul că cerințele art. 304 pct. 7 C. proc. civ. nu sunt întrunite în cauză.

Instanța de apel va ține seama în stabilirea drepturilor ce se cuvin reclamantei de faptul că asociatul retras nu poate avea mai puține drepturi decât asociatul exclus.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de reclamanta R. (D.) G. și de pârâții D.A.V. și SC A.M.C. SRL Corbeni împotriva deciziei civile nr. 75/2012 din 5 octombrie 2012, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, casează decizia recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Respinge recursul declarat de reclamanta R. (D.) G. împotriva încheierii din 29 iunie 2012 pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 noiembrie 2013.